Agenda Coaliției Politică fără Bariere pentru actualul ciclu electoral

Politică fără Bariere a debutat în 2014 cu o serie relativ restrânsă de cereri, focalizată în special pe liberalizarea înființării de noi partide și ușurarea accesului acestora la competiția politică.

Treptat, agenda noastră s-a lărgit, odată cu identificarea de noi probleme presante (precum numărul de tururi pentru alegerea primarilor, votul prin corespondență sau pragul electoral parlamentar). Alte obiective au fost definite ca reacție la unele măsuri de îngrădire a competiției (posilitatea excesivă de a desființa partide).

Nu tot ce am dorit s-a realizat, dar considerăm că s-au făcut progrese semnificative.

Conform noii legislații, un partid poate fi înființat cu doar trei membri fondatori și fără a fi nevoie ca vreunul dintre acei membri să înregistreze personal partidul în București. O parte din cetățenii din străinătate pot să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Candidații independenți se bucură de un tratament mai corect. Există reglementări privind cât și cum poate cheltui un partid în campanie.

Totuși, privind la starea actuală a legilor partidelor și electorale, considerând și observațiile făcute în timpul implementării acestor legi, considerăm că misiunea noastră nu s-a încheiat.

Politică fără Bariere, în colaborare cu organizațiile și grupurile civice interesate și în dialog cu factorul politic, va continua să militeze pentru îmbunătățirea legilor electorale.

Există mai multe motive pentru care este nevoie să ne uităm din nou la cadrul de funcționare a partidelor și la cel electoral, respectiv pentru referendum. Există în actualele legi erori cunoscute. Avem la dispoziție practica Tribunalului București și a Autorității Electorale Permanente. Deși această practică poate părea nerezonabilă, este puțin probabil ca ea să poată fi schimbată fără modificarea legilor în vigoare.

Dar, cel mai important, știm astăzi mai mult despre noi înșine. În timpul dezbaterilor din 2015, când s-a modificat legislația privind partidele politice, s-au exprimat două temeri privind liberalizarea pieței politice. Prima a fost că am putea avea inflație de opțiuni pe buletinul de vot. A doua, că favorizăm accesul în Parlament al partidelor extremiste. Ambele temeri s-au dovedit neîntemeiate. Știm astăzi că avem un electorat tot mai matur și avem obligația să îi oferim o legislație coerentă și rațională, în conformitate cu standardele internaționale.

*

Reînființarea unei Comisii speciale pentru Codul electoral ar putea aduce mai multă coerență în procesul legislativ. Alternativ, există soluția utilizării procesului legislativ obișnuit, prin Comisiile permanente ale celor două Camere, cu proiecte de lege separate pentru fiecare lege din pachetul legislativ electoral. Indiferent de soluție, este momentul ca Parlamentul să acționeze pentru legi mai bune. Politică fără Bariere va monitoriza procesul legislativ și va propune soluții pentru soluționarea următoarelor probleme.

Generale

• Alegerea primarilor în două tururi
• Desființarea pragului electoral în alegerile locale
• Reducerea pragului electoral în alegerile parlamentare și europarlamentare
• Reprezentarea egală a partidelor și candidaților independenți în birourile electorale și ale secțiilor de votare, cel mai probabil prin rotație
• Reducerea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor, proporțional cu dimensiunea circumscripției și cu „cotele de reprezentare”
• Întărirea mecanismelor de control (informatizat/automatizat) privind semnăturile de susținere a candidaturilor
• Ajustarea reglementărilor privind referendumul local cu privire la demiterea primarului și/sau a consiliului local/județean
• Revizuirea reglementarii care privește radierea partidelor politice inactive
• Extinderea votului prin corespondență la toate tipurile de scrutin electoral sau referendar
• Armonizarea și/sau unificarea reglementărilor procedurale privind secțiile de votare și ziua votului, în toate legile referitoare la toate tipurile de scrutin electoral sau referendar
• Votul preferențial pe liste deschise
• NOTA: opţiune de vot de tip„niciunul dintre aceștia” ( Politică fără Bariere nu are consens intern privind dusținerea NOTA, dar crede că această problema trebuie dezbătută).

Financiare

• Transparența datelor financiar/bugetare ale partidelor și publicarea acestor date în format deschis
• Întărirea controlului asupra donațiilor și împrumuturilor, cu corecțiile necesare pentru proporționalitate și pentru ajustarea la noile tehnologii
• Favorizarea donațiilor în sume mici, utilizând inclusiv tehnologiile moderne (sms, internet etc.)
• Monitorizarea cheltuielilor din perioada strângerii de semnături pentru susținerea candidaturilor (eventual prin includerea lor sub reglementările privind campania electorală)
• Ajustarea cuantumurilor decontabile la fiecare nivel de candidatura, pentru proporționalitate între volumul cheltuielilor și atribuțiile funcției
• Ajustarea bazei de calcul pentru pragul privind decontarea cheltuielilor din campania electorală, pentru o practică unitară la nivel de circumscripție locală vs județeana și candidați afiliați politic vs independenți

Problemele de mai sus nu sunt așezate într-o ordine a importanței. Credem cu tărie că acum este momentul să începem să lucrăm la toate aspectele reformei electorale care încă nu au fost rezolvate. Astfel, putem respecta recomandările Comsiei de la Veneția, însușite de Curtea Constituțională, de a nu face modificări majore cu un an înainte de alegeri: să ne concentrăm pe adoptarea acestor modificări de îmbunătățire până în mai 2018.

Comisia Juridică din Camera Deputaților vrea să pună partidele politice mai presus de lege

Organizațiile semnatare consideră că modificările propuse la Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale prin amendamente introduse în cadrul lucrărilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților reprezintă o reală barieră în calea desfășurării într-un mod transparent și corect a campaniilor electorale.

La inițiativa deputatului Florin Iordache, Vicepreședinte al Camerei Deputaților, Comisia a admis o serie de amendamente care abrogă sancțiunea confiscării sumelor obținute și utilizate ilegal de partide în campania electorală. Astfel, partidele pot să depășească plafoanele și să angajeze cheltuieli în afara legii, fără a se teme de sancțiune.

Amendamentele ar anula în mod practic rolul unei legi a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, întrucât ar elimina sancționarea competitorilor electorali pentru nerespectarea legislației. Articolul 28 face referire la modul în care se pot strânge și cheltui contribuţiile pentru campania electorală, precum și limitele acestora. Prin amendamentele introduse la lege, contribuţiile pentru campania electorală care nu respectă prevederile prezentului articol nu se mai confiscă şi, deci, nu mai devin venit la bugetul de stat, dispărând caracterul disuasiv al sancțiunii. Acest lucru este întărit și de art. 53, care confirmă faptul că sumele obtinute ilegal nu se mai confiscă.

Se elimina practic cea mai importantă sancțiune, și anume confiscarea sumelor nelegal obținute de către partide și candidați fără respectarea legislatiei. Acesta era actiunea disuasivă principală, si anume pierderea banilor. Singurele sancțiuni rămân cele cu amenda. Amenda în sine nu este o acțiune destul de descurajantă în acest domeniu, pentru că sumele obținute de către partide sunt mult mai mari decât valoarea amenzii.

Aceste modificări anulează principiul unei competiții electorale echitabile, pe care este construită actuala lege a finanțării partidelor politice, avantajând partidele mari, care pot atrage fonduri mai multe. În același timp, vulnerabilizează partidele, care vor ajunge din nou să depindă de sponsorii lor. Considerăm că modificările propuse afectează grav corectitudinea proceselor electorale și sunt contrare obiectivelor asumate în cadrul rundelor de monitorizare GRECO. În plus, amendamentele au fost introduse într-un proiect de lege cu alt subiect, deja votat de Senat.

Solicităm deputaților respingerea acestor amendamente, care ar reduce semnificativ corectitudinea procesului electoral.

 

Contact
Septimius Parvu, Expert Forum, 0787.638.315
Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică, 0723522340

Semnatari
Campania Politică fără Bariere
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Studiul Democrației

---

Organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

Cerem re-înființarea Comisiei de Cod Electoral

Politică Fără Bariere, Centrul pentru Studiul Democrației și Centrul pentru Inovare Publică au trimis către Parlamentul României următoarea solicitare privind re-înființarea Comisiei de cod Electoral.

Dlui Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului,
Dlui Liviu Dragnea, Președintele Camerei Deputaților,
În atenția liderilor de grupuri parlamentare din Senat și Camera Deputaților

București, 16 ianuarie 2017

SOLICITARE DE ÎNFIINȚARE A COMISIEI DE COD ELECTORAL

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Studiul Democrației, vă solicită să inițiați demersurile pentru constituirea unei comisii speciale pentru elaborarea Codului electoral, conform art. 8 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

În viziunea noastră, această Comisie ar trebui să aibă obiectivul de a armoniza și unifica procedurile de organizare a alegerilor, pentru toate tipurile de scrutin. Codul electoral ar trebui să coroboreze prevederile din legile electorale (Legea alegerilor parlamentare, Legea alegerilor locale, Legea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea alegerilor pentru Președintele României, Legea referendumului, Legea votului prin corespondență) cu prevederile din ale legi care au impact asupra procesului electoral (Legea partidelor politice, Legea finanțării partidelor și campaniilor electorale, Legea administrației publice locale).

Adoptarea Codului Electoral și amendarea legilor amintite sunt necesare pentru a corecta limitele și inadvertențele actualei legislații. Anul 2017 oferă o fereastră de oportunitate pentru adoptarea Codului Electoral, între două perioade electorale aglomerate. Inițierea rapidă a procedurilor va permite adoptarea noilor norme cel mai târziu în primăvara anului 2018, cu cel puțin un an înaintea alegerilor europarlamentare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, însușite și de Curtea Constituțională a României.

Amintim că o comisie similară a fost înființată prin Hotărârea 18/2013 a Parlamentului României. Apoi, în urma consultărilor cu mai multe organizații neguvernamentale, Hotărârea Parlamentului 1/2015 a extins mandatul Comisiei comune pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Astfel, în cursul anului 2015, prin colaborarea dintre Comisia comună, Autoritatea Electorală Permanentă și mai multe organizații ale societății civile, au fost adoptate

• Legea 113/2015 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
• Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice;
• Legea 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale;
• Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților;
• Legea 288/2015 privind votul prin corespondență.

După cele două runde de alegeri din anul 2016, constatăm că persistă unele discrepanțe între regulile aplicabile în procesul electoral, în funcție de tipul alegerilor (locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale). Prin aplicarea unor reguli destul de diferite în cursul proceselor electorale (procedurile de votare, modalitățile de constituire a birourilor electorale, procedurile de acreditare a observatorilor sau exercitarea votului prin corespondență), pot fi afectate negativ:

• capacitatea Autorității Electorale Permanente de a dezvolta într-un mod eficient și profesionist Corpul experților electorali,
• predictibilitatea proceselor decizionale, prin aplicarea unor reguli tehnice diferite la fiecare rând de alegeri, respectiv
• capacitatea alegătorilor și a publicului larg de a înțelege procesele electorale, ceea ce scade încrederea cetățenilor în procesul electoral și vulnerabilizează democrația.

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică și Centrul pentru Studiul Democrației, lucrează la sistematizarea discrepanțelor amintite. Așa cum am procedat încă din toamna anului 2014 și pe parcursul anului 2015, vom iniția consultări cu toate grupurile parlamentare și Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a identifica în mod corect nevoile de armonizare și/sau de nouă reglementare. Analiza preliminară arată că ele ar putea fi sistematizate în patru categorii:

• procedurile aplicabile în perioada electorală;
• procedurile privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale;
• procedurile de respectat în perioadele dintre scrutinele electorale sau referendare;
• prevederile substanțiale aplicabile partidelor politice și campaniilor electorale.

Având în vedere motivele enunțate mai sus, considerăm oportună înființarea Comisiei comune speciale pentru elaborarea Codului Electoral și vă solicităm să demarați procedurile necesare pentru constituirea ei la începutul sesiunii ordinare a Parlamentului României, după 1 februarie. Rămânem încrezători în continuarea unui dialog constructiv și așteptăm răspunsul dumneavoastră.

Semnatari
Campania Politică fără Bariere
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Studiul Democrației

==

Puteți descărca scrisoarea în format PDF de aici.

Puteți contacta Politică fără Bariere la campaniapfb@gmail.com.

 

Pe ultima sută de metri: Cum salvăm votul românilor din străinătate?

Până acum, doar 3.613 români din străinătate s-au înscris în Registrul electoral, dintre care 2.913 au optat pentru votul prin corespondență, iar 700 pentru înființarea de secții de votare. Cum aceștia din urmă nu provin din aceleași localități, iar o secţie se poate înfiinţa doar dacă există minim 100 de cereri dintr-o zonă geografică, este posibil ca aceste secții să nu se înființeze.

Guvernul României a anunțat că va iniția un proiect de ordonanță de urgență pentru a modifica legile privind alegerile parlamentare și votul prin corespondență, acte normative care au fost promulgate în 2015. Modificarea este necesară și va fi pusă în dezbatere publică, dar arată, în același timp, faptul că legile trecute prin Parlament fără dezbatere publică necesită modificări substanțiale, respectiv confirmă că au fost prost scrise şi adoptate fără o examinare atentă.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere au atras atenția în repetate rânduri (1, 2, 3, 4), prin poziții publice sau rapoarte, asupra riscurilor care afectează votul în străinătate, în forma actuală a legilor. Adevăratele motive pentru care foarte puţini cetăţeni s-au înscris în Registrul electoral sunt, aşa cum am mai spus:

• Legea condiţionează înscrierea în Registrul electoral de existenţa documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine; o mare parte a românilor aflaţi la muncă în statele Uniunii Europene nu deţin un asemenea document.
• Termenul până la care se pot face înscrieri în Registrul electoral (trei luni înainte de alegeri) este excesiv de apropiat, suprapunându-se cu perioada de vacanţe. În plus, el nu este încă precizat cu o dată concretă (30 august, 6 septembrie sau alta).
• Cea mai mare parte a studenţilor români care studiază în străinătate vor avea o adresă în ţara respectivă abia după încheierea perioadei de înscriere, care este diferită pentru fiecare țară și care, în cele mai multe cazuri, este după luna septembrie.
• Procedurile birocratice – conform reglementărilor actuale, cetățenii interesați trebuie să depună un plic la poștă pentru a se înscrie pentru votul prin corespondență, procedură care ar trebui simplificată prin posibilitatea de a se înscrie on-line. Comisia Electorală din Republica Moldova folosește un astfel de sistem pentru preînregistrarea alegătorilor (https://inregistrare.cec.md/)

De asemenea, considerăm că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru informarea cetățenilor români din străinătate cu privire la posibilitățile de exprimare a votului și cu privire la procedurile ce trebuie îndeplinite. Această informare va creşte încrederea cetățenilor în procesul electoral, esențială pentru desfășurarea în condiții optime a votului în străinătate (în secții sau prin corespondență).

Aceste motive ne fac să fim sceptici faţă de eficacitatea modificării prin ordonanţă de urgenţă a legii. Se impun modificări de substanţă ale Legii 208/2015 privind alegerile parlamentare şi ale Legii 288/2015 privind votul prin corespondenţă. Ne exprimăm disponibilitatea de a dialoga cu Guvernul și cu forţele politice interesate pentru elaborarea cât mai rapidă a unui proiect legislativ, care să poată fi adoptat în Parlament, suficient de bine gândit încât să nu mai necesite cârpeli ulterioare în regim de urgență.

Contact

Mircea Kivu, Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum, 0744.351.182

Septimius Parvu, Expert Forum, 0787.638.315

2 ore din vară pentru votul din toamnă

sursa foto: cunoștința noastră din Polonia

Autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale se străduiesc să comunice cu românii din străinătate despre noile reglementări aplicabile pentru alegerile parlamentare de la sfârșitul anului:

• Autoritatea Electorală Permanentă are o pagină dedicată pentru acest subiect, iar Ministerul Afacerilor Externe a publicat un set de grafice explicative.
• Organizațiile din Campania Politică fără Bariere au publicat un apel în aprilie; în mai, GRASP Gothenburg a listat pașii de urmat, într-un îndrumar foarte practic.
• De curând, Centrul pentru Inovare Publică a prezentat opțiunile pe care le au la dispoziție românii stabiliți în străinătate, iar presa pare interesată să reflecteze situațiile privind numărul celor care se înscriu în Registrul electoral. [vezi și aici; sau aici]

Separat de eroarea de comunicare deja semnalată, am rugat o cunoștință stabilită în Polonia să cronometreze cât timp îi ia parcurgerea procedurii de înscriere. Acum mai bine de o săptămână, ea a reușit în fix 1 oră și 11 minute, având la dispoziție toată aparatura necesară (computer, imprimantă, copiator etc.). Asta înseamnă că și tu poți, în maxim 2 ore!

5 zloți polonezi = €1,13 sau 5 lei și 10 bani

Așadar, credem că 2 ore sunt suficiente pentru completarea formularului, realizarea copiilor și trimiterea plicului către Autoritatea Electorală Permanentă (vezi Ghidul AEP). În funcție de distanța față de țară și de rapiditatea serviciilor poștale, confirmarea oficială nu ar trebui să întârzie dincolo de 10 zile, maxim 2 săptămâni.

Rețineți: Este important să vă înscrieți în Registrul electoral, pentru a vă asigura de înființarea unei secții de votare acolo unde există cel puțin 100 de alegători înregistrați. Termenul pentru înscriere depinde de data alegerilor parlamentare, care încă nu a fost stabilită. Totuși, pe baza reglementărilor în vigoare, putem estima că alegerile vor avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, de unde rezultă că termenul de înscriere este, cel mai probabil, la sfârșitul lunii august. Alte variante care pot fi luate în calcul sunt prezentate mai jos.

Organizațiile din Campania Politică fără Bariere au rezerve față de votul prin corespondență. Din acest motiv, vă recomandăm în primul rând să vă înscrieți pentru a obține înființarea unei secții de votare în localitatea sau regiunea unde locuiți. Votul prin corespondență are sens doar în cazul în care nu se adună 100 de alegători și nu se poate înființa o secție de votare.

Actualizare, 23 iulie: MAE a dezvoltat o pagină special dedicată pentru descărcarea formularelor, chiar dacă nu a corectat și informația despre termenul până la care se poate face înscrierea.

Atenționare de eroare în comunicare

Către Ministerul Afacerilor Externe
Cc: Autoritatea Electorală Permanentă

În aceste zile, este difuzat de către mai multe televiziuni un spot despre necesitatea înscrierii în Registrul electoral, în vederea participării la alegerile parlamentare din acest an. Din păcate, în text apare o ambiguitate care poate produce efecte nedorite.

În spot se afirmă (la 0:15) că înscrierile în Registrul electoral se pot face „până în septembrie”. Această formulare lasă să se înțeleagă că se pot face înscrieri inclusiv pe durata lunii septembrie, ceea ce este fals: alegerile vor avea loc pe 4 decembrie sau (mai probabil) pe 27 noiembrie, deci perioada de înscriere, conform art. 42, alin. 2 din Legea 208/2015, se va încheia pe 30 august sau 6 septembrie.

Așadar, pentru a evita surprizele neplăcute, cetățenii români care au domiciliul sau reședința în străinătate trebuie să se înscrie în Registrul electoral înainte de sfârșitul lunii august. Pe cale de consecință, vă solicităm să întrerupeți de urgență difuzarea spotului și să corectați textul respectiv.

Cu considerație,
Campania Politică fără Bariere

Actualizare, 15 iulie: Am primit acest prim răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe. Vom reveni imediat ce aflăm mai multe detalii.

Aproximativ 5 ore mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe a revenit cu un răspuns final (format .docx, 103kB): 15.07.2016 – Raspuns Politica fara Bariere. În 3 paragrafe ne explică exact ce știam și noi, pentru că am citit aceeași lege. Apoi, ne spune că „în vederea derulării unei campanii eficiente de informare, MAE a optat (s.n.) pentru o formulare mai concretă, care să fie uşor de înţeles şi de reţinut de către alegătorii din străinătate.”

Să înțelegem, astfel, că MAE nu dorește sau nu poate să întrerupă difuzarea spotului ori să corecteze conținutul acestuia, dar își asumă eventualele confuzii generate de o comunicare eronată? Nu putem ști, pentru că MAE a ales să nu răspundă la solicitare, ci doar să-și justifice acțiunea/conținutul spotului.

Pentru corecta informare a cititorilor noștri, am calculat cât durează procedura de înscriere și care ar fi termenele până când se poate face înscrierea în Registrul electoral, conform legii, în funcție de mai multe date posibile pentru alegerile parlamentare:

Să schimbăm acum legea alegerilor locale

Scrutinul care tocmai s-a încheiat a demonstrat că actuala Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale conţine o serie de prevederi care produc distorsiuni grave în reprezentarea cetățenilor, anume:

1. Alegerea într-un singur tur a primarilor a permis desemnarea unor primari susținuți de părți reduse ale electoratului, deci cu legitimitate scăzută, și a favorizat primarii aflați în funcție.
2. Pragul electoral de 5% a împiedicat intrarea în consilii județene și locale a unor formaţiuni care obţinuseră un număr de voturi egal sau mai mare cu cel necesar obţinerii a două sau trei mandate, calculat împărțind numărul total de voturi valide la numărul de mandate.
3. Numărul exagerat de semnături prevăzut de lege pentru depunerea candidaturilor a dus la situaţii aberante, de genul celei în care într-o comună cu 108 locuitori au trebuit depuse 100 de semnături de susţinere. În peste 1300 de circumscripții numărul de semnături necesare depășește 5% din numărul de alegători, procentul depășind 10% în 226 de localități.

Într-un stat democratic, legile sunt schimbate în Parlament. De aceea, organizaţiile semnatare vor iniţia, în perioada imediat următoare, consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare, solicitându-le modificarea de urgenţă a Legii 115/2015 în cele trei puncte enunţate. Alegătorii vor trebui să ştie, la alegerile parlamentare din toamnă, care sunt acele partide care se opun adoptării unor legi cu adevărat democratice și să țină cont de asta, atunci când vor lua decizia de vot.

Legea trebuie modificată ACUM – altfel, peste trei ani, vom constata din nou că e prea târziu. Pentru asta, avem nevoie de o mobilizare exemplară a societăţii civile.

Campania Politică fără Bariere

ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

Inițiativa România
Asociația AMPER
Centrul pentru Studiul Democrației
România Publică
Grupul pentru Dialog Social
Asociația Secular-Umanistă din România
Centrul pentru Inovare Publică

Actualizare: Luni, 11 iulie, Expert Forum a dat publicității un raport de monitorizare privind alegerile locale din 5 iunie. Printre alte probleme sau îngrijorări, raportul PB50 reflectă și cele 3 distorsiuni prezentate mai sus.

Alegerile parlamentare 2016 pentru românii din străinătate

Conform art. 23 din Legea 208/2015, se vor organiza secții de votare pentru românii din străinătate acolo unde se adună cel puțin 100 de cetățeni români înregistrați în secțiunea relevantă din Registrul electoral.

Pentru înscrierea în Registrul electoral, cetățenii români cu domiciliul sau cu reședința în străinătate vor trebui să completeze o cerere, disponibilă fie la Autoritatea Electorală Permanentă, fie la Ministerul Afacerilor Externe (ambele linkuri trimit direct la formularele în format pdf). Mai multe detalii se găsesc chiar în secțiunea dedicată de pe site-ul Autorității Electorale sau la Registrul electoral.

Perioada de înscriere a început la 1 aprilie și se va încheia cel mai probabil la sfârșitul lunii august. Încă nu putem stabili exact până când se vor putea face înscrierile, pentru că încă nu a fost stabilită data alegerilor parlamentare. Calculul exact, bazat pe art. 119 și art. 42 din Legea 208, va fi prezentat în timp util de Campania Politică fără Bariere, imediat ce Guvernul României și/sau Autoritatea Electorală Permanentă vor iniția actul normativ privind data alegerilor.

Câțiva dintre membrii Campaniei Politică fără Bariere au pornit demersul de informare a colegilor și prietenilor din străinătate. Transmite și tu un mesaj similar, pentru a ne asigura că toți cetățenii români vor avea posibilitatea de a vota în alegerile parlamentare.

Claudiu Tufiș, de la IDC, spune că procedura de înscriere în Registrul Electoral e rapidă și nedureroasă. Florina Presadă, de la Ce-Re, invită „diasporenii” să se înscrie și pentru votul prin corespondență, o noutate absolută. Codru Vrabie, de la Funky Citizens, le propune celor din străinătate „votul fără durere,” dar numai dacă se înscriu în Registru. Mircea Kivu, de la Plenum, atenționează asupra termenului de la sfârșitul lunii august. Septimius Pârvu, de la Expert Forum, atenționează asupra noului concept de liste permanente pentru românii din străinătate. Funky Citizens te invită să dai vestea mai departe și lansează leapșa video, în mod direct, pentru prietenii lor din străinătate.

 

Alegeri locale 2016: situația flotanților

Ești „flotant,” dar vrei să votezi în alegerile locale? 

„Flotanții” (cetățenii care au reședința în altă localitate decât cea de domiciliu) pot solicita înscrierea în Registrul electoral, ca să poată vota la alegerile locale în localitatea de reședință.
Dacă nu se înscriu în Registru ori, mai grav, dacă nu și-au obținut încă „viza de flotant,” acești cetățeni vor putea vota doar în localitatea de domiciliu.
Începând de la alegerile locale din 5 iunie, verificarea dreptului de vot în funcție de reședință/domiciliu, respectiv de înscrierea în Registrul electoral, se va face informatizat, chiar la intrarea în secția de votare.

Actele necesare pentru înscrierea „flotanților” în Registrul electoral:

• un formular completat;
• o copie după actul de identitate;
• o copie a dovezii de reședință.

Hârtiile trebuie depuse personal sau trimise prin poștă, către primăria localității unde ai reședința, cu cel puțin 45 de zile înainte de data alegerilor locale, adică cel mai târziu pe 20 aprilie!
Folosește-te de acest weekend pentru a-ți aduna și completa actele, astfel încât luni sau marți să le poți depune sau trimite la primărie.

Cum afli de care secție de votare aparții?

Verificarea secției de votare unde ești înscris se face la https://www.registrulelectoral.ro/sectiunea_publica.html.

PS Îi mulțumim lui Cosmin Pojoranu de la Funky Citizens, pentru că ne-a atras atenția asupra acestui detaliu.

Propuneri de modificări legislative privind alegerile europarlamentare

Pe baza principiilor și obiectivelor asumate în august 2015, Politică fără Bariere propune următoarele modificări față de textul Legii 33/2007 (republicată și actualizată) privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, luând în considerare și recomandările europene (menționate în coloana de Argumente), conform Rezoluției Parlamentului European din 11 noiembrie 2015. Propunerile noastre dezvoltă o parte din textele și argumentele deja avansate încă din decembrie 2014, respectiv septembrie 2015.

Modificările propuse vizează, în principal:

• Reducerea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor;
• Eliminarea inegalităților dintre competitori;
• Creșterea transparenței procesului electoral;
• Asigurarea exercitării dreptului de vot de către toți cetățenii care doresc să facă acest lucru;
• Introducerea votului de protest explicit („Niciunul dintre aceștia”).

Documentul poate fi citit mai jos sau descărcat aici.

View this document on Scribd